In ultimele două decenii, PIB-ul pe cap de locuitor al României a crescut de la un nivel de 28% raportat la economii avansate până la 58,6% în 2020. Această creștere de aproximativ 30 de puncte procentuale plasează România pe locul cinci în lume în clasamentul celor mai performante economii în perioada 2000-2020, depășind majoritatea țărilor din regiune și chiar și economia Chinei, de exemplu, Lituania fiind singura țară din Europa Centrală și de Est cu o creștere a PIB-ul pe cap de locuitor mai mare decât a României. Irlanda, Singapore și Taiwan sunt celelalte state aflate peste România. Mai mult, previziunile FMI arată că România ar putea avea și una dintre cele mai rapide recuperări post-Covid din Europa, continuând astfel supraperformanța din ultimele decenii.
Avantajele Romaniei:
- Un prim avantaj al României pentru creșterea economică anticipată este piața muncii, care oferă în continuare angajați calificați la costuri mai reduse comparativ cu alte țări. În industrie, costurile forței de muncă din România sunt comparabile cu cele din China și de câteva ori mai mici decât cele din țările din Europa de Vest, iar la fel stau lucrurile și în sectoarele de servicii cu valoare adăugată ridicată. Mai mult, deși salariile din IT&C pot fi la jumătate față de nivelurile din țările din Europa de Vest, costurile de zi cu zi din România (în special legate de proprietăți imobiliare) sugerează că puterea de cumpărare a unui angajat cu salariu mediu în IT este de fapt mai mare aici.
in 2018, România a depăşit Portugalia la PIB-ul nominal, după o creştere economică de 4,1%, faţă de una de 2,1% înregistrată de ţara din Peninsula Iberică. PIB-ul prognozat al României de 202 mld. euro a fost cu doar 500 mil. euro mai mare decât PIB-ul estimat al Portugaliei, dar suficient cât să schimbe clasamentul.
- Poziția geografică, din ce în ce mai importantă în context geopolitic, întrucât România se află într-o regiune importantă pentru aliații săi occidentali. Corupția considerată mai mare decât în alte țări europene și lipsa reformelor semnificative în anumite domenii cheie constituie dezavantaje majore, dar, din nou, România a obținut cea de-a cincea cea mai bună performanță economică din lume chiar și cu aceste minusuri.
- Fondurile UE: pachetul de ajutor pentru coronavirus, plus alocarea normală pentru perioada 2021-2027 pentru România, este de aproximativ 80 miliarde de euro, adică o treime din PIB-ul țării. După un deceniu și jumătate ca membru al Uniunii Europene, România ar trebui să poată absorbi toate aceste fonduri. Cum România a crescut atât de bine în lipsa infrastructurii, astfel de investiții ar duce la îmbunătățiri majore și ar debloca o creștere semnificativă și durabilă a PIB-ului. Cu toate acestea, este posibil să fie nevoie și de unele modificări ale impozitării.
- Consumul individual real al României s-ar putea apropia de 90% din media UE până la finalul deceniului, de la sub 80% în prezent
Cu un stoc total de retail modern de aproximativ 4 milioane de metri pătrați, segmentul de retail din România ar putea depăși 5,5 milioane de metri pătrați în acest deceniu; chiar și așa, nivelul pe cap de locuitor ar rămâne sub nivelul unor țări din regiune precum Polonia sau Cehia. Majoritatea noilor proiecte vor fi în orașele cu o prezență limitată a centrelor de retail moderne, în timp ce în sub-piețele competitive, dezvoltatorii vor fi din ce în ce mai prudenți, din moment ce creșterea comerțului electronic este mai mult decât o tendință. Maniera în care un retailer abordează vânzările omnichannel îl poate propulsa sau eroda în următorii ani, întrucât integrarea preferințelor personale și flexibilitatea sporită vor favoriza un mix de comerț offline-online.
O schimbare de generații ar putea schimba, de asemenea, o mulțime de lucruri, deoarece milenialii și „zoomerii” (generația Z) tind să aibă o atitudine mai conștientă față de consumerism și teme precum ecologia sau produsele etice. Generația Z, prima crescută cu adevărat în lumea digitală, va începe să conteze mai mult în acest deceniu, fiind mai relevantă din poziția de consumator. De asemenea, este de așteptat ca salariile în România să continue să aibă o dinamică mult mai solidă decât media UE în următorul deceniu, ceea ce ar duce probabil la un consum mai mare și la o predilecție crescută pentru a cumpăra și produse mai scumpe.
Sursa: Economedia.ro , ZF, INS