Zece dintre cele 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti au înregistrat creşteri ale salariului mediu net de peste 15% în pandemie, pe când 16 dintre ele au crescut salariile cu mai puţin de 10% în această perioadă
În luna noiembrie 2021, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5944 lei, cu 171 lei (+3,0%) mai mare decât în luna octombrie 2021.
▪ Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3645 lei, în creștere faţă de luna precedentă, cu 101 lei
(+2,8%).
▪ Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii
în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (9055 lei), iar cele mai mici în
hoteluri şi restaurante (1875 lei).
Noiembrie 2021 comparativ cu Noiembrie 2020
▪ Comparativ cu luna noiembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu
6,9%**)
.
Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum
▪ Indicele câştigului salarial real1 a fost 99,2% pentru luna noiembrie 2021 față de aceeaşi perioadă a
anului precedent.
▪ Indicele câştigului salarial real a fost 102,8% pentru luna noiembrie 2021 față de luna precedentă.
▪ Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 227,1%, cu 6,3 puncte procentuale
mai mare față de cel înregistrat în luna octombrie 2021.
Angajaţii cu cele mai mari salarii sunt cei din Bucureşti, Cluj şi Timiş, iar cei care câştigă cel mai prost sunt cei din Teleorman, Caraş-Severin şi Maramureş, arată informaţiile de la Institutul Naţional de Statistică.
Astfel, angajaţii din Bucureşti au încasat, în medie, câte 4.612 de lei net pe luna octombrie 2021, în creştere cu 16% faţă de aceeaşi lună din anul 2019, cei din Cluj au ajuns la un salariu mediu net de aproape 4.300 de lei, în creştere cu 22% faţă de octombrie 2021, perioada de dinaintea pandemiei, iar cele din Timiş au depăşit 3.830 de lei, în creştere cu 23% faţă de octombrie 2021.
Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au
înregistrat după cum urmează:
• cu 29,3% în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură);
• între 10,5% și 19,5% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea
de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, fabricarea echipamentelor electrice, extracţia minereurilor metalifere;
• între 5,0% și 9,5% ȋn fabricarea produselor din tutun, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor,
fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea hârtiei şi a
produselor din hârtie, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie,
harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea produselor textile, activităţi de
servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), intermedieri financiare (cu excepţia
activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii);
• între 3,0% și 5,0% ȋn fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de poștă şi de
curier, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi
de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), fabricarea de mobilă, cercetaredezvoltare, alte activităţi de servicii, transporturi pe apă, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi,
activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, fabricarea produselor de cocserie şi a
produselor obţinute din prelucrarea țițeiului.
Sursa: Institutul Naţional de Statistică / ZF