Majoritatea afacerilor de familie din România se află încă în mâinile primei generaţii, iar în următorii cinci ani unul din nouă astfel de businessuri ar putea fi transferat către moştenitori, potrivit asociaţiei Family Business Network România (FBN). Nu toţi antreprenorii conştientizează însă că deţin o afacere de familie, iar moştenitorii fie nu sunt pregătiţi fie nu sunt interesaţi sau refuză să îşi asume responsabilitatea pentru ceea ce au creat părinţii. Conform unor date neoficiale, peste 65% din afacerile din România sunt de tip familial.
„Trebuie să conştientizezi faptul că ai o afacere de familie. Trebuie să depăşeşti faza get rich (a te îmbogăţi, n.red.) şi să înţelegi că intri pe platoul care se cheamă stay rich (a rămâne bogat, n.red.)”, consideră Mihaela Harsan, secretar general al organizaţiei FBN România, care reuneşte nouă companii familiale.
Statisticile arată că la nivel global doar 40% dintre afacerile de familie reuşesc să treacă cu succes către a doua generaţie.
Preşedintele FBN România Gabriel Marin spune că în România nu există încă o definire şi o statistică foarte clare referitoare la businessurile de familie, deşi acestea reprezintă peste 50% din forţa de muncă angajată, iar ponderea lor în PIB-ul ţării depăşeşte 40%. „Sunt antreprenori români de succes care derulează activităţi de sute de milioane dar nu ştim precis spre ce vor tinde, dacă vor să le lase moştenire, dacă vor să le vândă”, a afirmat acesta la conferinţa Păstrarea averii peste generaţii organizată de FBN România, Bank Gutmann Austria şi EY România.
Ian Marsh, consultant britanic specializat în probleme de succesiune şi guvernare în familii, afirmă că una dintre cauzele principale ale destrămării unei afaceri de familie după transferul către a doua generaţie este comunicarea. „În general antreprenorii sunt autocraţi, iar copiii acestora nu au un model de colaborare”, spune Marsh. Acesta consideră că factorul uman, şi mai puţin structura afacerii de familie sau ciclul economic, stau la baza destrămării unui business de familie.
O afacere de peste 140 de ani
Karl Mayer-Rieckh, unul dintre deţinătorii producătorului austriac de pantofi Leder und Schuh, prezent în România printr-o reţea de opt magazine Humanic, a primit la vârsta de 17 ani acţiuni la afacerea fondată de străbunicul său în 1872 şi spune că a fi proprietarul unei afaceri de familie nu înseamnă doar a deţine active şi a primi dividende, ci înseamnă responsabilitate.
„Dacă a deveni proprietarul unei afaceri ajunge să fie doar un mod de a obţine venituri, atunci este o problemă”, a spus Mayer-Rieckh.
Mayer, care a decis să nu se implice în managementul operaţional al companiei şi a ales o poziţie neexecutivă, spune că o afacere de familie rămâne de familie chiar dacă are executivi din afară.
„După patru generaţii a devenit foarte important pentru noi să oferim spaţiu pentru managementul profesionist”, spune el.
Compania lui Mayer-Rieckh este guvernată de o constituţie a familiei, un document legal gândit iniţial de bunicul acestuia ca un set de instrucţiuni despre cum trebuie administrate acţiunile.
„Membrii familiei care vor să primească acţiuni trebuie mai întâi să semneze această constituţie”, spune Mayer. Documentul reglementează transferul de acţiuni, plata dividendelor, astfel încât să fie evitate conflictele, dar şi ieşirea din acţionariat a celor care îşi doresc acest lucru. Membrii familiei implicaţi în afacere trebuie să aibă calificarea necesară, diplomă universitară şi experienţă în activitatea de conducere, iar vârsta limită pentru implicarea activă a membrilor familiei în business este de 65 de ani.
„Constituţia este un document viu şi este revizuită o dată la cinci ani”, spune Mayer.
Sursa: Ziarul Financiar