Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă), a identificat nouă noi forme de angajare în statele membre ale Uniunii Europene, iar cinci dintre ele sunt prezente şi pe piaţa muncii din România.
Evoluțiile sociale și economice, cum ar fi necesitatea unei flexibilități sporite atât de către angajatori, cât și de către angajati, au dus la apariția unor noi forme de angajare în toată Europa. Acestea au transformat relația tradițională între angajator și angajat. Ele sunt, de asemenea, caracterizate prin modele de lucru neconvenționale și locuri de muncă sau prin furnizarea neregulată de muncă.
Cu toate acestea, se știe puțin despre aceste „noi forme de angajare”, trăsăturile lor distinctive și implicațiile pe care le au asupra condițiilor de muncă și a pieței muncii. Pentru a umple acest gol de cunoștințe, Eurofound a realizat un exercițiu de cartografiere la nivel european pentru a identifica tendințele emergente. Aceasta a dus la clasificarea a nouă tipuri largi de noi forme de angajare. Pe baza acestui fapt, literatura și datele disponibile au fost analizate; Au fost efectuate și analizate 66 de studii de caz pentru a ilustra modul în care aceste noi angajări
„Ocuparea forţei de muncă standard este încă dominantă în întreaga UE, dar pieţele forţei de muncă europene sunt caracterizate de forme din ce în ce mai diverse de ocupare. Se aşteaptă ca unele noi forme de ocupare să continue să crească, datorită tranziţiei duble către era digitală şi unei economii neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Cu toate acestea, unele forme noi de ocupare a forţei de muncă pot fi afectate negativ din cauza impactului economic şi al pieţei forţei de muncă a COVID-19“, scriu analiştii de la Eurofound.
Astfel, noile tipuri de forme de angajare identificate de Eurofound sunt:
- Folosirea la comun a angajaţilor, adică o practică în care mai mulţi angajatori folosesc angajaţi la comun şi sunt responsabili la comun de ei.
- Job sharing, adică o companie angajează mai mulţi angajaţi pentru un singur post cu normă întreagă
- Munca pe bază de vouchere unde plata pe care o primeşte angajatul este un voucher
- Managementul interimar, o formă de angajare unde o companie „închiriază“ angajaţi în regim temporar unei alte companii pentru a rezolva o problemă specifică de management sau consultanţă
- Munca ocazională, respectiv un tip de activitate ce nu are continuitate şi stabilitate
- Munca mobilă bazată pe tehnologie unde angajatul lucrează din mai multe locuri cu ajutorul tehnologiilor moderne
- Munca pe o platformă online sau o aplicaţie, tip de muncă în care lucrătorul este considerat liber profesionist
- Munca pe bază de portofoliu în care mai mulţi liber profesionişti sau microîntreprinderi lucrează pentru un număr mare de clienţi.
In concluzie, partajarea locurilor de muncă, partajarea angajaților și managementul interimar par să aibă cele mai benefice condiții de muncă și cele mai favorabile implicații pe piața muncii. Munca mobilă bazată pe TIC oferă unele condiții pozitive de muncă, în timp ce efectele pieței muncii ar putea fi parțial negative. În schimb, munca bazată pe tichete are un potențial bun pe piața forței de muncă, în timp ce condițiile de muncă arată loc de îmbunătățire. Munca ocazională este forma de angajare care ridică cele mai multe preocupări atât pentru piața muncii, cât și pentru condițiile de muncă.
România este una dintre ţările din Uniunea Europeană unde a apărut un nou tip de formă de muncă în care mai mulţi angajatori folosesc la comun angajaţii, însă în ţară nu există o legislaţie specifică care să reglementeze această practică.
Descarcati raportul complet Eurofound AICI