Dezechilibrele macroeconomice – deficitul de cont curent 4,6% din PIB în 2019 şi deficit bugetar structural peste 4% din PIB -, alături de presiunile mari pe buget pentru creşterea de cheltuieli de pensii şi salarii, reclamă o corecţie macroeconomică pentru a păstra accesul la finanţare pe pieţe şi ratingul de ţară, arată raportul.
„Chiar dacă măsurile de tip one-off (plăţi unice, de tipul acoperirii de către stat a şomajului tehnic – n. red.) implementate de România pentru susţinerea economiei (în cuantum de cca. 1,5-2% din PIB, posibil mai înalte) vor fi expirat şi nu vor mai afecta execuţia bugetară, nivelul înalt al deficitului structural şi măsurile deja adoptate (cu alte cuvinte, majorarea pensiilor şi a alocaţiilor pentru copii în cuantumul decis recent) fac ca punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul următor să fie de cel puţin 7,5% din PIB, chiar admiţând revenirea economiei previzionată de CNSP (Comisia de Prognoză) -creştere economică de 4,9% pentru anul 2021.“
Syrsa: Ziarul Financiar