BNR contrazice veștile bune date de agențiile de rating Moody’s și Standard & Poor’s.
Astfel vineri seara, agențiile de rating Moody’s şi Standard & Poor’s au reconfirmat ratingul României, chiar Moody’s a îmbunătăţit perspectiva de la negativ la stabil,
BNR in cadrul şedinţei Consiliului de Administraţie din 5 octombrie a hotarat majorarea dobânzi de politică monetară de la 1,25% la 1,5%.
Minuta şedinţei Consiliului de Administraţie este extrem de pesimistă, ca niciodată, având în vedere înrăutăţirea rapidă a condiţiilor economice şi a lipsei de instrumente care să mai atenueze această criză. Astfel:
- “Impactul inflaţionist al şocurilor pe partea ofertei (creşterea preţurilor la energie, utilităţi, întreruperile în lanţurile de aprovizionare – n.r.) ar putea fi chiar mai puternic şi mai prelungit decât arată evaluările actuale.” adica inflaţia va creşte peste aşteptări
- Creşterea preţurilor alimentelor, energiei şi combustibilului, majorarea tarifelor poliţelor RCA şi transferul în preţurile de consum a creşterilor de costuri materiale, vor avea un impact puternic în coşul IPC – Indicele preţurilor de consum.
- Economia începe să încetinească – “Noile valori indică o încetinire a creşterii activităţii economice non-agricultură în semestrul 2/2021.”
- Veniturile populaţiei şi firmelor încep să se erodeze din cauza scumpirii energiei, combustibililor şi alimentelor, ceea ce va afecta cererea din economie; oricum economia a crescut în trimestrul al doilea mai mult pe baza consumuilui.
- Evoluţia deficitului de cont curent, care are un plus de 85%, începe să devină îngrijorătoare şi din cauza scăderii semnificative a gradului de acoperire a deficitului de cont curent cu fluxuri de capital autonom în trimestrul doi, mai ales în condiţiile în care sunt semne legate de capacitatea guvernului de reducere a deficitului bugetar.
- Incertitudinile în creştere privind consolidarea bugetară generată de actualul context politic, alături de dimensiunea dezechilibrului extern şi de dinamica inflaţiei, sunt de natură să mărească prima de risc suveran, cu potenţiale consecinţe asupra ratei de schimb a leului, implicit asupra inflaţiei, încrederii în moneda naţională şi a indicatorilor de vulnerabilitate externă, precum şi asupra costurilor de finanţare a economiei (BNR vrea să spună că actuala criză politică pune sub semnul întrebării reducerea deficitului bugetar, ceea ce va duce la presiuni asupra cursului şi creşterea costurilor de finanţare – majorarea ROBOR, majorarea randamentului titlurilor de stat).
- Înrăutăţirea condiţiilor din economie, mai ales pe fondul valului patru al Covid, pune sub semnul întrebării capacitatea unor firme de a rămâne viabile ulterior sistării măsurilor şi programelor de sprijin guvernamental, dar mai cu seamă în contextul creşterii deosebit de ample a preţurilor energiei şi altor materii prime şi bunuri intermediare, precum şi al preungirii problemelor de aprovizionare, ceea ce ar putea conduce la restructurări sau falimente de firme.
Acesta este peisajul macro reliefat de BNR, care începe să se simtă tot mai puternic în business. Iar daca in criza din 2008* sistemul bancar a preluat o parte din pierderi – peste 12 miliarde de euro, acum pierderile se vor transfera către furnizori (creditul furnizor este mai mare decât creditul bancar) şi, bineînţeles, către stat.
*În timpul crizei începută în 2008 , economia României a pierdut peste 100.000 de firme prin insolvenţă şi falimente, 700.000 de locuri de muncă, care nu au fost recuperate în totalitate nici până acum, şi au dispărut active de peste 10 miliarde de euro.